Flotarea

DESCRIEREA PROCESULUI

Acest sistem permite îndepărtarea aproape totală din apele uzate a substanţelor solide în suspensie şi eliminarea parţială a carbonului organic.

Procesul are loc conform fazelor de tratare care vor fi descrise în detaliu mai jos, cu toate acestea este important să subliniem că dejecţiile sunt supuse în prealabil la un tratament de separare mecanică a substanţelor solide grosiere înainte de a fi supus la tratamentul fizico-chimic de flotare, care permite eliminarea din apă inclusiv a substanţelor solide în suspensie şi a grăsimilor.

Nămolurile reziduale de la tratamentul de flotare pot atinge o concentraţie de 8/10% de substanţă uscată, care poate fi supusă digestiei anaerobe pentru producerea de biogaz.

Se obţin astfel următoarele avantaje:

  • Un randament ridicat de filtrare
  • Reducerea costurilor energetice şi de exploatare
  • Reducerea activităţilor de întreţinere necesare
  • Facilitate de gestiune

FAZELE DE SEPARARE MECANICĂ

Faza de separare mecanică este necesară pentru eliminarea din dejecţii a părţilor solide şi grosiere, evitând astfel înfundarea conductelor utilizate în pretratamentul de flotare următor.


FAZELE DE EGALIZARE ŞI ECHILIBRARE

Această fază este necesară pentru obţinerea de dejecţii cu caracteristici aproape constante din punct de vedere al concentraţiei precum şi pentru menţinerea vârfurilor de debit maxim.
În această fază, dejecţiile care provin de la separatorul mecanic sunt transferate, prin cădere, într-un bazin de dimensiuni adecvate pentru a face faţă la vârfurile de debit maxim.
În acest bazin acţionează amestecătoare lente cu scopul de a evita sedimentarea solidelor în suspensie şi a garanta a bună omogenizare a dejecţiilor.
Dintr-un puţ cu nivel constant comunicant cu bazinul, dejecţiile sunt prelevate cu o pompă centrifugă pentru a fi transferate la faza următoare de flotare..


FAZA DE FLOTARE CHIMICO-FIZICĂ

În această fază, dejecţiile suferă aproape instantaneu reducerea concentraţiilor anumitor substanţe: reducerea carbonului organic (60-70%), a fosfaţilor (80/90%) şi a metalelor cupru şi zinc (80/90%).
Un alt avantaj al acestei faze este acela că permite recuperarea nămolurilor care vor fi trimise eventual la digestorul anaerob cu o concentraţie ridicată de substanţă uscată.
Este de asemenea evidentă posibilitatea de a reduce considerabil dimensiunile necesare pentru o eventuală fază ulterioară de oxidare biologică.
Procesul de flotare începe de la pompa centrifugă situată în puţul de lângă bazinul de egalizare, pe conducta de tur a căreia este introdus un aspirator care, pe baza presiunii apei calde de tratat, aspiră o cantitate controlată de aer, amestecând-o cu apa şi ducând la formarea unor bule minuscule. În aceeaşi conductă se injectează un reactiv adecvat pentru coagularea substanţelor solide în suspensie.
Conglomeratele care se formează vor încorpora una sau mai multe bule le aer care vor împiedica scindarea acestora după ridicarea la suprafaţă. Pe urmă se injectează în aceeaşi conductă un reactiv floculant care are rolul de a îngroşa şi mai mult conglomeratele de nămol, făcându-le mai voluminoase în vreme ce masa rămâne constantă, ceea ce le va face mai uşoare decât volumul de apă dezlocuit.
Când volumul astfel aditivat se introduce în bazinul de flotare, are loc separarea aproape instantanee a nămolului şi grăsimilor faţă de fracţia lichidă.
Nămolul ridicat la suprafaţă este îndepărtat cu un raclor cu lopeţi multiple, în vreme ce apa filtrată trece dacă este cazul la următoarea fază de tratare.

it en ru ro