Recuperarea financiară

În grafic, fiecare punct indică procentul de instalații subvenționate care au avut ore de utilizare mai mari decât valoarea definită pe axa x. De exemplu, 100% din instalații au avut ore de utilizare mai mari de 0, în timp ce 50% au avut în anul 2009 performanțe mai mari cu aproximativ 1000. Distribuția generală este puternic influențată de numeroasele instalații aflate în funcțiune în cursul anului care fac să scadă procentul.

Pentru a avea o valoare reală a orelor de utilizare, s-a trecut la curățarea datelor pentru instalațiile intrate în funcțiune în cursul ultimului an și a acelora care au produs pentru mai puțin de 500 ore de utilizare din cauza problemelor tehnice sau de altă natură. Deci, valoarea națională medie este echivalentă cu 1.200 ore. În tabelul de mai jos sunt rezultatele obținute raportate pe regiuni:


Piemonte 1.111 Friuli 1.139 Marche 1.221 Puglia 1.285
Valle d’Aosta 1.109 Liguria 1.133 Lazio 1.278 Basilicata 1.195
Lombardia 1.119 Emilia Romagna 1.115 Abruzzo 1.211 Calabria 1.288
Trentino A. Adige 1.132 Toscana 1.221 Molise 1.129 Sicilia 1.371
Veneto 1.146 Umbria 1.214 Campania 1.226 Sardegna 1.369



Pentru regiunile din Nord, se atestă în jur de 1.125 ore, performanța cea mai mare fiind în Veneto (1.146), iar cea mai scăzută în (1.109) care nu din întâmplare este codașa puterii instalate. 

Regiunile din Centru au o medie de ore de utilizare echivalent cu 1.233, cuprinse între 1.214 ore în Umbria și 1.278 ore în Lazio. 

Sudul înregistrează cele mai bune performanțe. Orele medii sunt în jur de 1.266, fructul agregării regiunilor cum ar fi Molise și Basilicata, care se comportă într-o manieră identică celor din Nord, cu regiuni ca și Sicilia și Sardegna care înregistrează în jur de 1.371 ore. În plus, a fost analizat și procentul numărului de instalații din cele 3 clase diferite de putere în funcție de orele de utilizare utilizate.

Producția instalațiilor fotovoltaice în Italia a ajuns în anul 2009 la 673,8 GWh cu o creștere de 249% față de anul anterior. 
43% din energia electrică a fost produsă în nord într-o ușoară scădere de la 45% din anul anterior; crește în schimb producția în sud care de la 33% trece la 36%, în timp ce centrul, cu producția de 21%, scade cu aproximativ un punct procentual.
Toate regiunile au înregistrat mai mult decât o dublare a producției față de anul anterior. În procente, variația cea mai reprezentativă e cea din Basilicata care de la 1,9 GWh a ajuns la 21,7 GWh; în sens absolut, cea mai mare creștere se înregistrează în Puglia care a raportat o creștere a producției de 71,6 GWh.


SUBVENȚIA CU CONTUL ENERGIA ÎN 2009

După cum este cunoscut, GSE subvenționează producția de energie electrică cu instalații fotovoltaice prin intermediul mecanismului de Cont de Energie (CE), cu tarife subvenționate, diferențiate în funcție de clasa de putere și de tipul de integrare a instalației. Procedurile pentru acordarea subvenției presupun verificarea unei defazări temporale dintre cererea de acces la Contul de Energie (instalația este deja în funcțiune) și acordarea efectivă a subvenției. Această defazare se anulează în cursul primelor luni ale anului următor celui de referință a subvențiilor. 

În anul 2009 radiațiile medii orare zilnice calculate prin media ponderată a datelor în W/mq pentru cele 110 provincii italiene, confirmă faptul că lunile ianuarie și decembrie, după care februarie și noiembrie sunt cele mai puțin însorite din an. Numărul mediu de ore de lumină zilnică merge de la un maxim de 12 ore luna februarie la un minim de 10 ore în luna ianuarie. Pe de altă parte, lunile iulie, august, mai și iunie au ajuns la vârfurile cele mai înalte de radiații din an (valoarea medie max 832 W/mp la 11 ore în luna iulie). Orele de lumină zilnică maxim s-au înregistrat în luna iulie (16 ore).

Harta tematică a distribuției puterii fotovoltaice instalate în funcție de suprafața regională demonstrează că cea mai mare concentrație de capacitate pe km2 se întâlnește în Puglia, unde sunt mai bine de 11,1 kW instalați pe km2. Urmează la o oarecare distanță regiunea Marche cu 6,4 kWe pe km2 și Lombardia cu 5,3 km2.

Graficul cu bare indică distribuția procentuală a puterii fotovoltaice instalată în funcție de tipul panoului fotovoltaic. În cea mai mare parte a regiunilor, panourile cele mai des folosite sunt cele cu siliciu policristalin chiar dacă siliciul monocristalin acoperă întotdeauna o mare parte din ce a rămas. În acest sens, se disting Molise și Valle D'Aosta (chiar dacă în termeni absoluți sunt ultimele). La nivel național 55% din instalații folosesc tehnologia cu policristalin, 37% monocristalin și 8% restul. Veneto și Lazio sunt regiunile cu cel mai mare procent de peliculă subțire.

STATISTICI

Harta radiațiilor solare medii între anii 1981 și 20000

RECUPERAREA FINANCIARĂ

Recuperarea financiară a capitalului investit pentru realizarea unei instalații fotovoltaice depinde de mai mulți factori printre care cei mai importanți sunt următorii:

COSTURI
Montarea unei instalații fotovoltaice presupune o mare investiție inițială, în timp ce costurile de funcționare sunt reduse la minim deoarece combustibilul (radiațiile solare) este gratuit; și costurile de întreținere sunt limitate deoarece sistemul, în cea mai mare parte a cazurilor, este fără părți în mișcare. Actualmente, în Italia, costul unei instalații este cuprins între 3500 și 5000 euro pe chilowatt de putere instalată. În mod normal, valorile mai scăzute se referă la instalații de mari dimensiuni (centralele fotovoltaice) pentru care se poate benefica de reduceri la comenzi pentru sume mari, atât în ce privește achiziția componentelor, cât și pentru montaj. 
În orice caz, livrarea modulelor reprezintă costul cel mai ridicat și de cele mai multe ori poate depăși 60% din întregul cost al instalației. Costurile de funcționare și întreținere anuale sunt calculate, de obicei la aprox. 1 – 1,5 % din costul instalației. Durata de viață utilă a instalației este calculată la cel puțin 20 ani și, începând de la al 10-lea an, pot fi prevăzute intervenții de întreținere extraordinară pentru înlocuirea unor componente electrice, în special a invertorului. Poate fi utilă și încheierea unor contracte de asigurare pentru protejarea instalației față de furt sau daune în urma fenomenelor meteorologice extreme.

ÎNCASĂRILE
După cum este prezentat în detaliu la punctul 2.2 încasările din partea subiectului responsabil provin din: 

1. În principal din tarifele subvenționate recunoscute pentru întreaga energie electrică produsă de instalațiile fotovoltaice; tarifele sunt diferențiate în funcție de mărimea, tipul de integrare arhitectonică și de posibilitatea de a beneficia de prime suplimentare pentru economisirea energetică sau pentru alte condiții stabilite. 

2. În al doilea rând din valorificare energiei electrice produse de instalația care poate fi ulterior autoconsumată și pentru partea livrată în rețea, vândută pe piață, sau plătită prin intermediul schimbului la locul de producție. 

Ulterior, încasările pentru subiectul responsabil sunt diferențiate și variabile în funcție de numeroși factori care depind de caracteristicile tehnice ale instalațiilor fotovoltaice, de tipul serviciului efectuat (schimb la locul de producție sau vânzarea energiei cedate în rețeaua electrică) precum și de posibilitatea de a beneficia de prime prevăzute de Decretul Ministerial 19/02/07.


ACOPERIREA FINANCIARĂ
Modalitățile de finanțare pentru realizarea instalațiilor fotovoltaice influențează recuperarea investițiilor. În special dacă instalația este realizată cu finanțare din partea terților trebuie să se țină cont de incidența complicațiilor financiare.


REGIMUL FISCAL APLICABIL VENITURILOR 
Regimul fiscal de taxare acționează asupra următoarelor încasări obținute de subiectul responsabil:

1. Tarife subvenționate pentru energia produsă de instalație; 2. Vânzarea energiei energia produse de instalație și cedate administratorului de rețea. 

Modalitățile de taxare a veniturilor de mai sus depind de tipul de servicii efectuate de instalație (schimb la locul de producție sau cedarea în rețea a energiei produse) și de profilul juridic fiscal al subiectului responsabil (persoană fizică, persoană juridică, asociație de proprietari, etc.).


CONCLUZII
În lumina celor de mai sus, se poate constata că orice inițiativă în parte, în special dacă este realizată în scopuri comerciale, conține caracteristici pecuniare care poate evaluate corect doar prin intermediul unei analize economico-financiare atente și specifice, care să țină cont de investiția ce se va realiza pentru realizarea instalației fotovoltaice, de încasările așteptate, de costurile de administrare și întreținere și asigurarea instalației, de obligațiile financiare și de regimul de taxare ce se va aplica.
Dacă ne limităm la examinarea instalațiilor de mici dimensiuni (1-3 kW), realizate pe clădiri și care sunt destinate să activeze în regim de schimb de energie la locul de producție, este posibilă efectuarea unor evaluări aproximate, de valabilitate generală, care conduc la următoarele estimări de timp în ce privește recuperarea capitalului investit: 
- Italia de nord: 9 – 11 ani
- Italia centrală: 7 – 9 ani
- Italia meridională. 6 – 8 ani

Perioada cea mai lungă a intervalului se referă la o instalație realizată ideal a cărei tipologie de instalare și montare corespunde cel puțin cu integrarea parțială, în timp ce durata cea mai mică total integrată, care intră în unul din cazurile pentru care este prevăzută o creștere a tarifului de bază cu 5% și care beneficiază și de valoarea maximă a primei îmbinate cu eficiența energetică.

 

Este evident că primele două grafice sunt aproape identice și caracterizate de o clasă cuprinsă între 1.000 și 1.250 ore de utilizare. Se desprinde în schimb diagrama care descrie instalațiile cu o putere mai mare de 20 kW de fapt, chiar dacă cea mai relevantă clasă continuă a fi aceeași de la anterioarele (1.000; 1.250), crește procentul de instalații cu ore de utilizare cuprinse între 1.250 și 1.500 precum și între 1.500 și 1.750.

CONCLUZII

Pentru instalații (1 – 3 kWp) în regim de schimb la locul de producție se recuperează investiția după cum urmează: 

  • Italia de nord: 11 – 13 ani
  • Italia centrală: 9 – 11 ani
  • Italia de sud: 7 – 9 ani

Pentru instalațiile de putere mai mare se poate beneficia de dreptul de vânzare a energiei produse și se poate interveni la clădire în vederea obținerii primei pentru o mai mare eficacitate energetică și în cazuri specifice ale zootehniei pentru o reciclare a materialelor periculoase (eternit, amiant, ….). Aceasta reprezintă venituri suplimentare și deci o perioadă mai redusă de amortizare.

it en ru ro