Glosar

LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE

Abreviere Explicaţie
BAT Best Available Techniques
BOD5 Necesarul biologic de oxigen pentru cinci zile
BT Bassa Tensione
C Carbon
C/N Raportul carbon - azot
Ca Calciu
CH4 Metan
CO2 Dioxid de carbon
COD Necesarul chimic de oxigen
CSTR Completely Stirred Reactor = reactor complet amestecat
Cu Cupru
D.lgs Decret legislativ
Del G.R. Hotărârea adunării regionale
DM Decret Ministerial
DPCM Decretul Preşedintelui Consiliului de Miniştri
DPR Decretul Preşedintelui Republicii
DSU Deşeuri solide urbane
ENEA Autoritatea pentru Noile Tehnologii, Energie şi Mediu
Fe Fier
G.V. Greutate vie
GPL Gaz petrolier lichefiat
GU Gazzetta Ufficiale
H2O Apă
H2S Acid sulfhidric sau hidrogen sulfurat
H2SO4 Acid sulfuric
HCl Acid clorhidric
HRT Timp de retenţie sau staţionare hidraulică
JT Joasă tensiune
K Potasiu
L. Lege
L.R. Lege regională
M.O. Monitourul Oficial
MICA Ministerul Industriei, Comerţului şi Artizanatului
MTD Cele mai bune tehnici disponibile
MW Mega Watt
N Azot
n Numar
Nl Normal litri
N-NH4 Azot amoniacal
N2 Azot elementar
N2O Protoxid de azot
Na Sodiu
NH3 Amoniac
NH4+ Ion de amoniu
O2 Oxigen
P Fosfor
PRG Plan general de reglementare
PUA Plan de utilizare agronomică
PUAs Plan de utilizare agronomică simplificat
pv Peso vivo
RSU Rifiuti solidi urbani
SAU Suprafaţa agricolă utilizată
STS Materii solide totale în suspensie
SU Substanţă uscată
SUC Suprafaţa utilă de creştere
SV Materii solide volatile
SVS Materii solide volatile în suspensie
Asa cum este Asa cum este
TEP Tone echivalent petrol
UE Uniunea Europeană





LISTA UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ UTILIZATE

Am adoptat pe cât posibil unităţile de măsură din sistemul internaţional, cu multiplii şi submultiplii acestora.

Mărime fizică Denumire Simbol Relaţia cu unitatea fundamentală
lungime metru
micron milimetru centimetru kilometru
m
µm mm
cm km
IO6 m IO'3 m IO'2 m IO3 m
suprafaţă metru pătrat hectar m1 ha IO4 m2
volum metru cub mililitru litru m' mi 1 IO"6 m3 10 J mì
timp secundă
minut oră
s min, h

6-10 s 3,610's
  zi zi  
  lună lună  
  an an  
Putere Watt kilowatt megawatt
cai putere
-w
kW
MW
cv
103W
106W 735 W
Energie kiloJoule
Wattora
kJ
Wh
103J 3,6-103J
  kilowattoră kWh  
Forţă Newton N IO'3 kg 103kg
Presiune Atmosferă kiloPascal atm
kPa
3,6 • IO5 Cl,013-105Pa 103Pa
Masă kilogram miligram
gram tonă
cg mg
g t

10* kg
IO'3 kg 103kg
Temperatură grad Celsius °C IO'3 kg 103kg
Diferenţă de potenţial Volt V  
Sarcină electrică Amperoră Ah 3,6 • IO5 C
Zgomot decibel dB{A)  






GLOSAR

Acizi greşi volatili Acizi organici caracterizaţi printr-o masă moleculară mică.
Aerob 
Proces care are loc sub acţiunea microorganismelor aerobe, adică a microorganismelor care utilizează oxigenul liber.
Ameliorator 
Material caracterizat printr-un conţinut ridicat de substanţă uscată şi bogat în carbon, care se adaugă la nămol, la apele uzate zootehnice sau la fracţiunile acestora pentru a le ameliora caracteristicile fizico-chimice în vederea compostării.
Amoniac/amoniu Amoniul (NH4+) este un ion pozitiv ce conţine azot, care se formează în sol prin degradarea biologică a substanţelor organice sau care se adaugă în sol sub formă de îngrăşământ. În general este adsorbit la nivelul mineralelor argiloase, dar, ca urmare a diferitelor procese, se poate elibera pierzându-şi sarcina şi dând naştere amoniacului (NH3), într-o măsură care depinde printre altele de tipul de sol şi de climă. Amoniacul, fiind foarte volatil, trece în atmosferă.
Anaerob Proces care are loc sub acţiunea microorganismelor anaerobe, adică a microorganismelor care trăiesc în absenţa oxigenului. Microorganismele anaerobe pot fi anaerobe facultative sau obligate, în funcţie de capacitatea, respectiv incapacitatea de a utiliza şi oxigenul liber, atunci când este disponibil.
 Asincron, motor Motor electric a cărui viteză de rotaţie nu corespunde exact cu viteza de rotaţie a câmpurilor magnetice create de curentul electric în stator. Prezintă un cuplu de pornire care îi permite să pornească fără intervenţii speciale. Pornirea se obţine deseori printr-o comutare "stea/triunghi" care permite reducerea absorbţiilor de vârf.
Azot elementar Reprezintă forma de azot ce constituie 78% din atmosfera terestră; poate fi utilizat de către plante doar prin fixare microbiană.
Azot eficient Este partea din azotul total obţinută din îngrăşăminte, utilă producţiei vegetale şi prezentă în procent superior in recolte fata de culturile fără îngrăşământ. Eficienţa îngrăşământului nu este niciodată de 100%, deoarece o parte din azot se pierde prin volatilizare, denitrificare, scurgerea apelor de suprafaţă si lesivare sau poate fi imobilizata in biomasa microbiana sau sedimentata in profilul solului.
Azot organic 
În biosferă şi în special în sol, azotul se poate regăsi fie combinat în molecule organice, fie sub formă de compuşi minerali, direct utilizabili de către plante, şi anume ionii nitric şi amoniu.
Biodegradabilitate Proprietatea substanţelor organice şi neorganice din apele uzate, prin care acestea pot fi descompuse complet de microorganisme.
Biofiltru 
Dispozitiv cu rolul de a elimina mirosurile prezente într-un flux de aer poluat. Este alcătuit dintr-un strat de material organic filtrant (turbă, compost, scoarţă de copac sau amestecuri ale acestora), prin care este direcţionat aerul de tratat. Pe stratul filtrat se acumulează treptat o floră microbiană cu capacitatea de a mineraliza, prin propriul metabolism, substanţele mirositoare.
Biogaz
Amestec gazos alcătuit preponderent din dioxid de carbon (30-40%) şi metan (60-70%), produs în cadrul procesului de digestie anaerobă.
BOD5 
Necesarul biochimic
de oxigen pentru cinci zile
Este cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea, prin respiraţia microorganismelor prezente, a substanţei organice biodegradabile prezente într-un eşantion de apă uzată pus la incubat timp de cinci zile la 20°C. Acesta arată cantitatea de substanţă organică biodegradabilă prezentă.
Biomasă 
Este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor sau reziduurilor provenite din agricultură (cuprinde substanţe vegetale şi animale) şi din silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă din deşeurile industriale şi urbane.
C/N 
Raportul dintre carbon şi azot la nivelul unei materii. Determină în măsură aproximativă dacă descompunerea acelui material în sol sau în masa de compost cauzează o imobilizare sau o eliberare de azot. Orientativ, un C/N mai mare de 30 indică o imobilizare, în vreme ce un C/N mai mic de 20 implica o eliberare netă de azot.
Cele mai Bune Tehnici Disponibile Prin termenul "tehnici" se desemnează atât tehnologiile utilizate în procesul de producţie pentru prevenirea şi reducerea poluării, cât şi modalităţile de utilizare a instalaţiilor. În domeniul creşterii animalelor, influenţează nivelul de emisii în atmosferă atât tipul de structură utilizată (tipul de pardoseală, tipul de ventilaţie), cât şi modalităţile de gestiune, precum densitatea animalelor, frecvenţa golirii foselor septice, modalităţile de încărcare a bazinelor de stocare etc.
Prin termenul "disponibile" se desemnează tehnicile care au trecut de faza experimentală şi pot fi introduse în prezent în procesul de producţie. O altă condiţie pentru ca o tehnică să poată fi numită disponibilă este ca aceasta să poată fi aplicată în condiţii economice acceptabile, lucru care poate fi stabilit luând în considerare costurile şi beneficiile şi deci rentabilitatea pentru întreprindere.
COD
Este cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea (cu K2Cr2O7 şi H2SO4, la cald, timp de 2 ore) a celei mai mari părţi de substanţă organică prezentă într-un eşantion de apă uzată.
Cogenerator
Motor endotermic conectat la un generator electric, având capacitatea de a recupera energia termică produsă în timpul funcţionării şi de a o utiliza în scopuri de consum casnic sau industrial.
Compostare Este un proces de bio-oxidare controlată care are loc la nivelul unui substrat organic eterogen în stare solidă; acesta trece printr-un stadiu termofil şi duce la producţia de apă, dioxid de carbon şi substanţă organică stabilizată.
Compuşi organici volatili (COV) Toţi compuşii organici în afară de metan, care, odată eliberaţi în atmosferă, persistă suficient de mult timp pentru a participa la reacţii fotochimice şi constituie prin urmare cauza poluării fotochimice şi a creşterii nivelului de ozon troposferic.
Denitrificare Transformarea compuşilor de azot oxidat (nitraţi şi nitriţi) în azot molecular (N2) şi protoxid de azot (N2O), care se eliberează în atmosferă sub formă de gaz, sub acţiunea microorganismelor heterofile (care utilizează substanţa organică ca şi sursă de carbon). Procesul are loc în mediu anoxic, adică în absenţa oxigenului: în caz contrar, deoarece microorganismele implicate sunt anaerobe facultative, ar utiliza oxigenul liber în locul nitratului. Acest proces constituie una dintre mijloacele de eliberare a azotului din sol în atmosferă.
Dejecţii de pasăre Termen utilizat pentru indicarea dejecţiilor produse în crescătoriile avicole.
Dejecţii lichide Resturi de crescătorie nesolide, alcătuite dintr-un amestec de fecale, urină, resturi alimentare, pierderi de apă potabilă, ape de direcţionare a dejecţiilor, resturi de paie. Sunt considerate dejecţii lichide, dacă provin din activitatea de creştere a animalelor, următoarele:
  • lichidele care se scurg din materiile solide aflate în fază de depozitare;
  • lichidele care scurg din grămezile de dejecţii solide;
  • dejecţiile de păsări şi cunicule neamestecate cu paie;
  • fracţiunile nesolide, destinate uzului agronomic, care rezultă în urma tratamentului apelor uzate zootehnice;
  • apele utilizate la spălarea instalaţiilor pentru transformarea produselor animaliere ale întreprinderii;
  • apele utilizate la spălarea structurilor şi echipamentelor zootehnice;
  • lichidele care se scurg din furajele depozitate în silozuri.
Dejecţii solide Resturi de crescătorie solide, alcătuite dintr-un amestec de fecale, urină, pierderi de apă potabilă, resturi alimentare şi materiale lemnoase celulozice, provenind de la crescătoriile care utilizează aşternuturi din paie. Sunt considerate dejecţii solide, dacă provin din activitatea de creştere a animalelor, următoarele:
  • paiele cu dejecţii de la crescătoriile avicunicule;
  • dejecţiile de avicunicule devenite solide în urma proceselor de deshidratare care au loc atât în interiorul, cât şi în exteriorul adăposturilor;
  • fracţiunile solide, destinate uzului agronomic, care rezultă în urma tratamentului apelor uzate zootehnice;
  • dejecţiile solide, dejecţiile lichide şi/sau materialele asociate acestora, supuse la tratamentul de compostare în amestec cu reziduuri lemnoase celulozice.
Deshidratare Reducerea nivelului de umiditate al apelor uzate zootehnice sau al fracţiunilor rezultate din tratamentul acestora (spre exemplu nămolul de epurare). Poate fi efectuată prin mijloace mecanice, în centrifugă sau cu ajutorul unei prese, precum şi prin mijloace termice, prin aplicarea proceselor de uscare.
Digestie anaeroba Este un proces biologic utilizat pentru tratamentul apelor uzate organice, care cuprinde o primă fază în care substanţa organică este transformată în compuşi simpli (acizi graşi volatili, aldehide, alcooli) de către bacteriile anaerobe facultative, şi o a doua fază în care, din acizii graşi volatili, sub acţiunea bacteriilor anaerobe obligate, se produce biogazul. Digestia anaerobă permite stabilizarea materialelor organice tratate. Dispozitivele în care are loc acest proces poartă denumirea de digestoare.
Digestor Reactor în care are loc procesul de digestie anaeroba.
Epurare Eliminarea unor elemente sau compuşi dintr-un fluid. În cazul deşeurilor biodegradabile poate avea loc prin mijloace biologice, sub acţiunea microorganismelor care transformă o parte din substrat în produşi gazoşi şi apă şi îndepărtează partea restantă prin mecanisme fizico-biologice (sinteză protoplasmatică de noi celule, biofloculaţie, bioabsorbţie). Astfel, o parte din substrat este transformată în produşi simpli care se eliberează în atmosferă, iar cea de-a doua parte va constitui partea reziduală a procesului, denumită nămol, care poate fi separat prin sedimentare.
Fertirigaţie 
Reprezintă adăugarea de îngrăşământ organic sau mineral la apa de irigaţie. În ceea ce priveşte dejecţiile zootehnice, împrăştierea se face în mod normal prin aspersiune la presiune joasă sau înaltă şi prin conducte fixe şi mobile. Există anumite rezerve în privinţa acestei modalităţi de aplicare a îngrăşământului, din cauza eficienţei reduse, a dificultăţii de dozare, a formării de aerosoli.
Fracţiuni coloidale Reprezintă partea de substanţă seacă constituită din particule cu diametrul cuprins între 1 milimicron şi 1 micron.
Emisii azotate în atmosferă Constituie pierderi de azot din sistemul solului în atmosferă şi determină două procese: volatilizarea amoniacului (NH3) şi denitrificarea, prin care se eliberează azot molecular (N2) şi protoxid de azot (N2O). Din punct de vedere al mediului înconjurător, astfel de procese sunt îngrijorătoare, deoarece azotul molecular este cauza recăderii de azot mineral pe teritorii extinse şi pare să contribuie la formarea ploilor acide, în vreme ce protoxidul de azot contribuie la aşa-numitul efect de seră.
Greutate specifică Raportul dintre masa unui corp şi volumul său.
Impact asupra mediului Reprezintă consecinţele negative pe care un sistem de producţie, caracterizat prin mijloacele zootehnice utilizate în creşterea animalelor, prin tehnicile de cultivare a plantelor, prin utilizarea de substanţe sintetice etc., le provoacă asupra mediului. Este prin urmare un indicator al nivelului de sustenabilitate al unui anumit agrosistem.
Materii care pot fi adunate în grămezi Resturi de crescătorie care pot fi adunate în grămezi. Cuprind dejecţii solide, paie, fracţiuni solide separate din dejecţiile lichide prin tratamentul de separare a materiilor solide de cele lichide, efective sau compostate.
Materii solide filtrabile Reprezintă partea de substanţă uscată prezentă în soluţie. Se determină analitic prin filtrarea unui volum net de apă uzată printr-un filtru de 0,45 microni, urmată de determinarea substanţei uscate prezente în apa uzată care trece prin filtru. Cuprind o fracţiune coloidală şi o fracţiune dizolvată.
Materii solide în suspensie Reprezintă partea neutilizată de substanţă uscată. Se determină analitic prin filtrarea unui volum net de apă uzată printr-un filtru de 0,45 microni, urmată de determinarea substanţei uscate reţinute de filtru. Alternativ, se pot determina prin centrifugarea dejecţiilor efective la 3000 G şi determinarea substanţei uscate din fracţiunea plutitoare de centrifugare; pe baza valorii obţinute, prin scăderea din substanţa uscată totală, se poate determina fracţiunea de materii în suspensie. La rândul lor, solidele în suspensie conţin o fracţiune sedimentabilă, alcătuită din substanţă uscată care sedimentează într-un con (denumit con Imhoff) într-un interval de timp de 60 de minute, care reprezintă aproximativ partea care poate fi îndepărtată prin sedimentare.
Materii solide volatile în suspensie Fracţiunea organică a materiilor solide totale în suspensie, adică a materiilor solide reţinute de un filtru cu ochiuri având diametrul de 0,45 microni.
Maturaţie În procesele de compostare, reprezintă faza de transformare a substanţei organice, care se succede fazei active şi în cadrul căreia începe formarea compuşilor humici.
Metale grele Sunt elemente cu greutate specifică mai mare de 5. Unele dintre acestea au funcţie nutritivă esenţială şi constituie micronutrienţi. De exemplu, cuprul şi zincul se adaugă la raţia alimentară pentru a satisface necesarul nutritiv al animalelor care, mai ales când sunt tinere, manifestă faţă de acestea o eficienţă de asimilare scăzută. Din micronutrienţi aceste elemente se transformă însă în substanţe toxice atunci când concentraţiile depăşesc limitele de prag. Diferitele norme impun limite maxime pentru nivelul de metale grele adăugat în sol, pentru a evita riscul de contaminare a lanţului alimentar.
Mezofil Interval de temperatură cuprins între 30 şi 45°C.
Nămol Reziduu al procesului de epurare. Este constituit din biomasă bacteriană şi din substanţe inerte, organice şi anorganice. Reziduul procesului de sedimentare poartă denumirea de nămol primar.
Nitrat Este forma de azot generată prin procesul de nitrificare. Nitratul este forma chimică adsorbită cel mai uşor de majoritatea plantelor agrare, motiv pentru care determină cel mai imediat efect fertilizant. Întrucât este vorba de un ion mobil, care practic nu este reţinut spre absorbţie în sol, acesta constituie în schimb un motiv de îngrijorare din punct de vedere al mediului înconjurător, deoarece dacă este prezent în cantităţi excesive poate fi transportat de apa de percolare şi poate ajunge în pânza freatică. Limita de concentraţie în nitraţi a pânzei freatice de uz potabil este stabilită la 50 mg/l.
Nitrificare Proces realizat de microorganismele aerobe, prin care azotul trece de la forma amoniacală (NH3) la forma nitroasă (NO2)- iar apoi la forma nitrică (NO3-).
Nitrit Formă de combinaţie a azotului a cărui prezenţă în sol, asociată cu activităţile microbiene, este instabilă; ionul nitros e instabil şi se modifică rapid în alte forme (nitrat, oxid de azot, azot elementar).
Peisaj Se va înţelege în sens geografic, drept porţiunea de teritoriu definită de o combinaţie caracteristică de ecosisteme.
Percolare Mişcare descendentă a apei în exces faţă de capacitatea solului, care depăşeşte adâncimea utilă pentru absorbţia la nivelul rădăcinilor şi este destinată umplerii pânzei freatice, putând determina lesivarea nutrienţilor.
pH
Exprimă concentraţia ionilor de hidrogen (H+) în faza lichidă a solului şi indică prin urmare în mod indirect gradul de saturaţie în baze al complexului de schimb.
Polielectroliţi Polimeri organici cu grupări ionice, utilizaţi ca şi agenţi de condiţionare la separarea materiilor solide, individual sau în asociere cu alţi coagulanţi precum calcarul şi clorura de fier. Permit agregarea şi destabilizarea fracţiilor coloidale din reziduurile lichide şi din nămoluri.
Protoxid de azot 
Oxid de azot având formula chimică N2O. Este un gaz incolor, puţin solubil în apă, care se poate forma atât în timpul nitrificării cât şi al denitrificării; este considerat unul dintre compuşii responsabili (în proporţie de aproape 10%) de efectul de seră, adică fenomenul prin care căldura radiată de la sol este absorbită în atmosferă, distrugând stratul de ozon.
Putere instalată Reprezintă puterea electrică marcată pe un dispozitiv electric.
Randament termic Se defineşte ca şi energia termică recuperată per unitate de energie introdusă în motor sau în maşină sub formă de combustibil.
Resturi de crescătorie Reprezintă dejecţiile animalelor sau un amestec de paie şi dejecţii de animale, inclusiv sub formă de produs transformat.
Recircularea dejecţiilor lichide Este o tehnică de curăţare a foselor septice acoperite cu grătare; implică prelevarea dejecţiilor lichide limpezite şi stabilizate din bazinele de stocare şi pomparea acestora într-una dintre extremităţile fosei, pentru a evita contactul cu dejecţiile proaspete adunate în fosă.
Risc de poluare cu nitraţi Locuţiune sintetică ce defineşte riscurile pentru mediul înconjurător determinate de excesul de nitraţi în agrosistem şi care se concretizează prin lesivare către pânza freatică sau scurgere în apele de suprafaţă.
Schimbător de căldură Dispozitiv având capacitatea de a transfera căldura de la un fluid (lichid sau aeriform) la un altul.
Scrubber biologic Este un dispozitiv cu rol de eliminare a agenţilor de poluare prezenţi în fluxul de aer, prin spălarea aerului cu soluţii apoase îmbogăţite cu reactivi specifici, care au capacitatea de absorbţie a agenţilor de poluare în fază lichidă. Contactul dintre soluţie şi aer are loc la nivelul unor corpuri de umplere adecvate.
Sedimentare Proces prin care materiile solide prezente în suspensie în dejecţiile lichide se depun pe fundul unui recipient sub acţiunea forţei de gravitate.
Separarea materiilor solide de cele lichide Tehnică de tratare a dejecţiilor zootehnice, care constă în separarea mai mult sau mai puţin forţată a particulelor solide aflate în suspensie. În funcţie de tehnologia adoptată se obţin eficienţe de separare diferite şi deci volume diferite de materii solide, având caracteristici la fel de variabile. Prin urmare, pot fi necesare tratamente suplimentare pentru ca aceste materii să poată fi valorizate pe deplin în domeniul agronomic (uscare, compostare).
Sequencing Batch Reactors
(SBR)
Reprezintă o serie de reactoare pe bază de nămol activ (în general 2) cu batch-uri dispuse în secvenţă de alimentare alternativă. Sistemul trebuie să funcţioneze astfel încât pe parcursul a 24 de ore să se finalizeze toate ciclurile de alimentare, reacţie, sedimentare şi descărcare şi să se efectueze procesarea întregii sarcini, inclusiv în momentele de sarcină şi concentraţie maximă. În cadrul unei secvenţe temporale predefinite au loc procesele de echilibrare hidraulică, oxidare a carbonului, nitrificare, denitrificare, eliminarea biologică sau chimică a fosforului. Caracteristica ce distinge acest tip de instalaţie de cea convenţională este faptul că reactorul SBR efectuează de-a lungul secvenţelor temporale ceea ce un sistem tradiţional pe bază de nămol activ realizează în diferitele bazine din care este alcătuit.
Sincron, motor Motor electric a cărui viteză de rotaţie corespunde cu viteza de rotaţie a câmpurilor magnetice create de curent în stator. Este caracterizat prin faptul că pentru un interval amplu de variaţie a sarcinii, numărul de rotaţii este strict constant, depinzând de frecvenţa curentului alternativ (50 Hz) şi de numărul de poli din care este alcătuit rotorul.
  Reprezintă o fracţiune de substanţă uscată constituită predominant din substanţă organică; se determină analitic drept pierderea la incinerare sau diferenţa dintre substanţa uscată şi reziduul fix (cenuşă).
  Fracţiune organică a solidelor din soluţie, adică a solidelor care trec prin filtrul de 0,45 microni.
  Este substanţa care rămâne după uscare. În apele uzate zootehnice se determină analitic prin uscarea în sobă la 105°C, până la atingerea unei greutăţi constante.
Stabilizare Proces care implică reducerea conţinutului de substanţă organică uşor degradabilă şi humificarea. Acest proces permite atingerea a două obiective principale: reducerea semnificativă a proceselor de putrefacţie la nivelul materiilor tratate, a proceselor de descompunere a substanţei organice, în general anaerobe, care determină formarea de compuşi urât mirositori; şi reducerea microorganismelor patogene.
Substanţă plutitoare Este fracţiunea limpezită a dejecţiilor în urma procesului de sedimentare.
Termofil Temperaturi care depăşesc 45°C.
Timp de retenţie Este timpul de staţionare a materiilor tratate în interiorul unui anumit recipient.
Volatilizarea amoniacului 
Eliberarea de amoniac în atmosferă, atât de la amoniacul din stabilimentele zootehnice, cât şi din recipientele de stocare şi din solurile pe care au fost împrăştiate apele uzate zootehnice. În acest ultim caz, entitatea emisiilor depinde de timpul care trece de la împrăştiere până la îngropare.
Zone vulnerabile Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi de origine agricolă reprezintă "zone de teritoriu care deversează direct sau indirect compuşi azotaţi de origine agricolă sau zootehnică în ape deja poluate sau care ar putea să devină poluate ca urmare a acestor deversări.
it en ru ro